Confesiuni

Noaptea dintre ani – cea mai epică noapte

    Revelionul presupune distracție, veselie, voie bună, gânduri pașnice, corect? Ei bine, pentru mine nu a însemnat nimic din toate astea… Revelionul ăsta a fost diferit față de celelalte. A fost cel mai dureros, cea mai groaznică noapte dintre ani. Pentru mine. Pentru alții a însemnat distracție.

    În seara aia am plâns cât nu am plâns tot anul. M-am simțit teribil, nicidecum ca și cum aș fi întrat într-un an nou. La început, am stat și m-am gândit profund, mi-au trecut prin minte amintiri… Multe amintiri. Mai multe decât de obicei. Mă aflam la masă, mâncam singură și mă uitam la locul gol din stânga mea. Nu mai era el să îl umple. Ce nenorocire! În acel moment mă gândeam și speram că și el se gândea la mine, și priveam insistent ecranul telefonului, parcă așteptând să îi văd numele cum apare. Nu a apărut.

    Am încercat să mă liniștesc, apoi să caut o scuză și să îi trimit un amărât de mesaj cu o urare. Zis și făcut. Vreau să spun, răspunsul a fost previzibil. Scurt și la obiect. M-a respins. Ulterior, am aflat motivul pentru care a făcut-o. Unul dintre motive. Era la petrecere cu fete și prietenii. Când am aflat, surprinzător, după atâta timp în care i am simțit absența, am reacționat impulsiv. M-am simțit rău, ca și cum el ar fi fost proprietatea mea. Și culmea, eu mă despărțisem cu ceva timp în urmă de el. Să fie trei, să fie patru luni, nu mai contează.

    Cert e că nu i-a păsat de sentimentele mele nici măcar un pic. Mă cunoaște ca pe palma lui, și știa că mă voi necăji dacă l-aș vedea în prezența altor fete. Asta a și făcut. A vrut să mă calce pentru a mia oara în picioare, pe mine și sentimentele mele.

    Am scris cu viteza unui fulger o serie de mesaje gândite sub presiune, inima îmi bătea cu putere de parcă viața mea depindea de răspunsul pe care el avea să mi-l dea, mâinile îmi tremurau, și nu mai voiau să se oprească, nemernicele!

    Mesajele pe care i le-am trimis au fost în van. El era acolo, la petrecere, se distra, avea companie, așa că de ce să își mai bată capul și cu o fostă, nu?
Apoi am plâns. M-am rugat. Am plâns din nou. Ce slabă sunt! Oricât aș încerca să-mi bat cu pumnul în piept și să afirm că sunt puternică, adevărul tot iese la iveală la un moment dat. Da, asta sunt eu. O fată care iubește mult, necondiționat, iartă ușor, și uită greu.

    Știți cum se spune, în noaptea dintre ani, fiecare trebuie să își pună o dorință. Vreți să vă spun care a fost dorința mea? Să pot vorbi din nou cu el. 

    Dovada că Dumnezeu mă iubește mi s-a arătat chiar în acea seară. Am vorbit cu el, chiar mai prietenos decât mă așteptam, și brusc, dintr-o seară oribilă, s a transformat într-o seară de fericire supremă pentru mine.

    Am crezut, cred, și voi crede întotdeauna în puterea lui Dumnezeu, și sunt de părere că el ne cunoaște cel mai bine, și poate judeca ce merită fiecare om.

Reclame