Speram ca povestea noastră să nu fie pătată de noroi și ca sufletele noastre să nu se înece în ape adânci și amare, însă am eșuat. Speram la un final amiabil presărat cu înțelegere, așa cum ne-am înțeles încă de la început, însă iubirea te duce pe culmi înalte. Te târăște pe cele mai înalte dealuri de iluzii și te aruncă de pe ele în secunda următoare, în timp ce clipești.
M-am jucat cu suflete, iar când am privit înapoi am văzut ce dezastre iremediabile am provocat fără să-mi dau seama. Am intrat într-un joc al sentimentelor și al trăirilor, neștiind încotro mă va duce. Știam doar că trebuie să-mi ascult inima și să o urmez. Când ești o persoană rațională în majoritatea timpului tău, iar în fața ta se ivește o situație nemaiîntâlnită, se întâmplă să pierzi controlul. Nu mai urmezi calea rațiunii, ci te avânți cu capul înainte, urmându-ți inima. Inima iți dictează întotdeauna când sunt implicate sentimente. Și nu orice tip de sentimente. Nu iți poți controla pornirile dictate de inima aceea care îți bate în piept ca nebuna pentru o altă persoană. Vrei să o controlezi, însă nu reușești.
Ai trăit momente minunate și prețioase cu acea persoană, te-ai simțit în siguranță și acasă lângă ea. V-ați sacrificat somnul nopți la rând pentru a putea vorbi unul cu altul, ați împărtășit secrete neștiute de oricine altcineva, v-ați făcut planuri de viitor, deși știați că nu se vor materializa. Ați fi putut avea o viață bună, însă diferențele și obstacolele dintre voi nu v-ar fi permis să trăiți în liniștea după care tânjeați. Voi doi, două persoane potrivite una pentru cealaltă, v-ați întâlnit la momentul nepotrivit. Clișeul mileniului.
Când ești nevoit să renunți la persoana pe care o iubești din cauză că tot ce i-ai oferi ar fi nefericire și suferință pe termen îndelungat, e dificil să mai gândești coerent. În sufletul și mintea ta se dă un Al Treilea Război Mondial. Ai în minte gânduri peste gânduri, scenarii peste scenarii, iar sufletul îți e copleșit de decizia cu care vei fi nevoită să trăiești pentru tot restul vieții. Pe moment pare o decizie greșită pentru că provoacă numai lacrimi și regrete, însă cu timpul îți vei da seama că a fost decizia potrivită.
Trebuie să dai drumul unui om căruia îi faci mai mult rău decât bine, pentru că un lucru este clar: locul lui nu este lângă tine. Cu ochii inundați de lacrimi și cu durere în suflet, trebuie să îi dai drumul pentru totdeauna. Trebuie să-l eliberezi din strânsoarea suferinței, pentru ca el să-și găsească liniștea pe care o merită lângă o altă persoană. O decizie ca asta lasă în urmă suflete frânte și multe vorbe neîmpărtășite, însă ceea ce nu este spus la timpul lui, nu mai are valoare mai târziu.
Trebuie să accepți decizia cu zâmbetul pe buze, fără să pară că mai ai puțin și îți iese inima din piept de durere. Trebuie să-ți asumi consecințele și să te arăți împăcată cu hotărârea ta. Nu te victimiza, nu te arăta slabă, căci s-ar putea să te întorci din nou la punctul 0, exact acolo de unde ai plecat. Punctul în care ai calcat strâmb.
Andreea Catalina 